– apele de suprafata sunt reprezentate de reteaua de rauri si de lacuri, fiecare insumand dimensiuni si caracteristici hidrologice distincte regional.
– raurile apartin in proportie de 98% bazinului Dunarea, marii afluenti avandu-si obarsia in Carpati si o desfasurare majora divergenta pe celelalte trepte de relief; exista mai multe generatii hidrologice de rauri, cele mai multe si mai vechi in munti, iar cele mai putine si, in general, recente, in campii.
– alimentarea se face dominant din ploi si topirea zapezii si din ape subterane cu deosebire regionale importante.
regimul scurgerii variaza anual, lunar si sezonier. Se impun in structura bilantului hidrologic apele mari de primvara, viiturile ce pot surveni vara, toamna si iarna, apele mici de toamna si iarna. Toate cunosc diferentieri regionale raportate la durata, inceput, final si debite impuse, pe de-o parte de conditiile climatice care variaza latitudinal, longitudinal, altitudinal, iar pe de alta de marimea bazinului si interventia unor factori locali.
– cea mai insemnata artera hidrografica este Dunarea (2860 km lungime, 805.300 km2 suprafata, un debit care variaza de la 1920 m3s in bazinul superior la 6470 m3s la intrarea in delta), al doilea fluviu in Europa si care asigura un transport de la Ulm in aval.
– reteaua de rauri din cuprinsul tarii apartine la sase sisteme hidrografice ce au dimensiuni, regimuri de scurgere si modalitati de valorificare economica distincte.
Grupa hidrografica est-dobrogeana (pontica)
– include mai multe paraie care ajung in lacuri de tip liman (Telita, Taita in Babadag, Casimcea in Tasaul, Mangalia, Techirghiol si Tetlageac) in lagunele Siutghiol si Razim (Slava).
– regimul scurgerii este variabil de la un an la altul fiind dependent de caderea precipitatiilor iar in unele cazuri de alimentarea subterana. Exista viituri scurte (iarna din topirea zapezii, vara din averse) si ape de primavara din ploi concentrate in martie sau aprilie care survin pe un fond de durata cu scurgerea extrem de mica sau dupa perioade de secare a albiilor; debitul mediu este intre 0,1 si 0,5 m3s.