Un televizor, numit si TV, este un mediu de telecomunicatii folosit pentru transmiterea sunetului cu imagini in miscare care pot fi monocrome (alb si negru), color sau tridimensionale. Televizorul este un mijloc media pentru stiri, divertisment si reclame.
Televizorul a devenit disponibil in forme experimentale brute la sfarsitul anilor 1920. Dupa al Doilea Razboi Mondial, o forma imbunatatita a devenit populara in Statele Unite si Marea Britanie, televiziunile devenind comune in case, institutii etc. Pe parcusul anilor 1950, televiziunea a devenit mediul principal de influentare a opiniei publice. In anii 1960, transmisiunile color au fost introduse in Statele Unite si majoritatea tarilor dezvoltate. Inventarea unor mijloace de memorie precum caseta video (1976), DVD-ul (1997) si discurile HD Blu-ray (2006) au permis publicului sa vizioneze materialul inregistrat, precum filme sau emisiuni. La sfarsitul primului deceniu al anului 2000, televiziunea digitala a devenit tot mai populara. Incepand cu 2010, odata cu inventarea televiziunii smart, televiziunea prin internet si-a marit numarul de programe prin servicii ca Netflix, iPlayer si Hulu.
In 2013, 79% dintre locuintele lumii detineau un televizor. Inlocuirea televizoarelor cu tub catodic cu voltaj mare si voluminoase cu alternative subtiri, mai eficiente energetic, compacte, precum LCD-urile, plasmele, OLED etc a reprezentat o revolutie hardware care a inceput cu monitoarele de computer la sfarsitul anilor 1990. Majoritatea televizoarelor vandute in anii 2000 erau subtiri, majoritea cu LED. Producatorii principali au anuntat ca la mijloculor anilor 2010 vor opri fabricarea televizoarelor cu tub catodic, plasma si chiar cele cu LCD; LED-urile vor fi inlocuite treptat cu OLED-urile. De asemenea, in aceeasi perioada, productia de televizoare smart va creste, urmand ca la sfarsitul anilor 2010 TV-urile smart sa devina forma demoninanta a televizoarelor.
Accesoriul nelipsit pentru televizoare este telecomanda – vezi telecomanda TV online. Acestea sunt folosite pentru televizoare, DVD playere si alte aparate pentru a opera aparatul de la o distanta scurta intr-un mod wireless (fara cabluri). Acestea trimit impulsuri digitale pentru a controla functii ca puterea, volumul, acordajul, viteza, culorile, programul etc. Telecomenzile sunt de obicei obiecte mici, care se pot tine in mana, prezentand o varietate de butoane.
Prima telecomanda care avea ca scop controlarea unui televizor a fost creata de catre Zenith Radio Corporation in 1950 si era conectata la televizor de un cablu. Telecomanda wireless a aparut in 1955, fiind patentata de catre Eugene Polley. Telecomenzile din anii 1973 foloseau tonuri ultrasonice. Codul unei telecomenzi este adesea specific unei linii de productie, insa exista si telecomenzi universale, care imita produsele realizate pentru majoritatea firmelor principale. Telecomanda a evoluat la fel de mult ca televizorul, in ultimii ani aceasta ajungand sa includa conectivitate Bluetooth, senzori de miscare si control prin voce.